Dizzy

1.Privesc spre cer crezand,
Crezand in viata dupa moarte
Cum cade ranita peste noapte.
O pasare cu aripa franta
Asteapta chinul absolut
Cu ochii insangerati.

2.Privesc pe geam cum moare
In chinurile vietii,
Din ochii mei cei verzi
Curge sangele agale
Izbindu-se de obraz
Scurgandu-se pe buze.

3.Pana la ultimul strigat
Tipa din abisul disperarii,
Cu aripile desfacute
Are privirea insagerata.

1. In intunericul negru cer profund
Care acopera muntii,
O pasare zboara deasupra capului meu
Si ma trezesc in labirintul greu.
Stiind ce se va intampla,
Privesc in oglinda speriata de ea.

2.Mergand eu mergand pe o carare pierduta
De lume de cer de pustiul infern
Care asteapta un taram magnific, peren
Si asteapta un sunet, o miscare, un pas, o rasuflare
Care sa ma atraga magnetic de ea,
Sa ma faca sa stiu ca voi fi altundeva.

3.Nimic nu se intampla
Tristetea ma doboara,
Ma pun in genunchi
Astept eu afara,
Sa fie ceva da nu e nimic
Pana apare acel chip.

Part. 11

Ma simt din ce in ce mai bine. Imi place ce am ales si cu siguranta nu voi regreta. Ma simt in siguranta cu Isterio. Simt o putere malefica in mine.
Am un sentiment ciudat, vreau sa ii vad fata. Ma intind pe iarba si ma trezesc ingrozita de un sunte chinuitor iar eu ma uit in jur gandindu-ma cum am ajuns pe un scaun legata. O teava este legata de scaun iar mie cade o picatura in moalele capului, este stresant, cineva vrea sa ma inebuneasca…cine? Isterio sta langa mine si soptindu-mi sa scap cumva, acel baiat apare-n fata mea brusc in acel moment inima mi se opri. Eu am ramas socata nu credeam ca mi se va arata in fata in acest mod destul de brutal. El se rasti la mine, cuvintele pe care mi le rostea erau asemenea pietrelor spargandu-se:
-Sangele tau se va prelinge pe mainile mele.
-Esti amuzant, chiar crezi ca ma poti omori?
-Nu stiu daca observi situatia in care esti.
-Ce am facut de ma urasti asa tare?
-Intreaba-ti prietenul!
-Isterio? Ce a facut?
- Ce ai facut tu, nu Isterio.

Va urma.

Part. 9

Am stat cu acea hartie in mana citind iar, si iar, si iar…ma inebunit psihic, cum trecea timpul parca intrebarile curgeau exact ca nisipul intr-o clepsidra. Totul era confuz, un déjà vu care nu l-am avut nu numai o data ci de mult mai multe ori. Si deodata in mintea mea se aud tipete, incercand sa vorbeasca cineva cu o voce normala dar totusi ciudat, acum nimic nu mai este normal in viata mea. Era o voce masculina sau, asa mi se parea. Acea voce o aud de foarte mult timp dar niciodata nu am luat-o in serios ci chiar am ignorat-o. Acum, incep sa o ascult sa vad ce doreste. Totul este de neexplicat si am momente cand nici nu-mi mai pun intrebari, ma gandesc doar la faptul ca pierd timp.
Vocea nu-mi este deloc cunoscuta deci, chiar este cineva…sau, poate este doar in mintea mea, nu m-ar mira lucru asta. Discut un timp cu vocea din mintea mea si devine din ce in ce mai umana, parca chiar exista cineva sau ceva acolo. Imi spune unele optiuni si ce as putea face sau macar ce se va intampla chiar daca imi spune de nenumarate ori ca este interzis sa vada in viitor chiar daca poate.
Va urma.

Part. 7

Acei ochi fulgeratori, duri ascundeau defapt acea sensibilitate aparte. Eu inca mai am acea imagine a ochilor lui in mintea mea; mergand pe langa niste flori cu un parfum linistitor, calc cu talpa cea groasa a boncancilor mei negri cu multe sireturi pe pamantul moale. Ma asez pe o banca de langa un copac cu crengile joase si ma gandesc la el, in acel moment de gandire parca am uitat de ceea ce a zis de acel joc mortal chiar si de acel hol infricosator prin care am trecut; ma gandeam doar la acei ochi si atat. Dintr-o data simt parca niste meduze imi patrund in stomac iar eu refuz sa cred ca pot avea sentimente fata de acea persoana. Am un sentiment de nervozitate si nu-mi pot potoli piciorul drept sa nu mi se mai zbata. Acea persoana a vrut sa imi comunice, iar eu, nu i-am putut da aceasta sansa. Respiratia si bataile inimii sunt intense.
Va urma