omul cu elice

Safari mă atrage în primul rând pentru că are un motor de antialiasing încorporat (configurabil în mai multe trepte) ceea ce face ca fonturile să arate GROZAV, pe ecran (mai ales că unul din primele lucruri pe care le fac la un browser, ca şi la un file manager sau altă interfaţă, e să măresc dimensiunea fontului implicit sau minim - înţeleg prostia utilizatorilor care nu ştiu că îşi pot configura fonturile dar nu înţeleg sadismul programatorilor sau designerilor de interfeţe de a ne obliga să stăm cu ochii beliţi sau cu nasul lipit de ecran pentru a vedea un scris gândit ca „filozofie” în perioada în care ecranele treceau voios de la 800x600 la 1024x768 şi diagonalele de la 14" la 17" (cei care se plâng că antialiasingul face fonturile să arate urât şi să fie neciteţe sunt tocmai cei care rămân cu valori ridicol de mici ale dimensiunii de afişare pe ecran)).

Deci, pe scurt, şi nu numai din punct de vedere al fonturilor, Safari îmi place cel mai mult ca afişare (renderizare) a paginilor.

Din punct de vedere al funcţionalităţii, apar problemele.

În primul rând că este LENT. Răspunde greoi, încarcă greu, se mişcă în sincope. Experienţa nu e nici pe departe fluidă.

Apoi, modul în care se pot gestiona downloadurile, deşi nu e „imposibil”, e totuşi greoi.

Gestionarea echivalentului de „speed dial” din Opera e o experienţă frustrantă (de exemplu, când editezi acest „speed dial” (am uitat cum îi zice în Safari) ţi se spune că pentru a adăuga o nouă intrare, trebuie să tragi cu mouse-ul url-ul în fereastră. Ce nu ţi se spune, e că NU poţi să îl tragi într-un TAB al aceleiaşi ferestre. Pentru a adăuga url-ul, „speed dial"-ul de editat trebuie deschis într-o fereastră separată.

Se blochează, total sau parţial, cu uşurinţă.


Firefox este cel mai „snappy” ca impresie generală. Răspunde instantaneu la comenzi, la clicuri şi dă în general o impresie de reactivitate foarte rapidă (chiar dacă ulterior mai apar încetiniri).

Al doilea avantaj, dat de faptul că mai toţi web-designerii de mâna a 2, a 3-a, etc... (adică peste 90% dintre ei) îşi testează „creaţiile” NUMAI cu Internet Explorer şi Firefox, face ca pe Firefox să meargă aproape orice de pe web, ca Firefox să afişeze aproape orice pagină aşa cum a gândit-o autorul (lucru care, din păcate nu se poate spune despre Opera care cade „victimă” performanţei de a implementa standardale cât mai corect dar şi a lipsei de expunere pe piaţă).

Download manager decent şi practic dar afişarea fonturilor este CEA MAI URÂTĂ! (compensată însă de faptul că substituie fontul de bază cu un altul pentru afişarea caracterelor lipsă din fontul de bază, cum e cazul la diverse caractere asiatice sau la ş-uri, ţ-uri „noi”, cu virguliţă, etc)


Opera - facilităţi, „features”, o tonă! Devine, încet-încet, un minisistem de operare, o uzină, un mega-soft. Multe dintre ele sunt utile, practice, bine gândite dar această încărcare începe să încline balanţa spre „bloated”, supraîncărcat, greoi.

Afişarea fonturilor şi a paginilor e cea mai plăcută, după Safari, excelentă, per ansamblu.

Viteza e bună, per ansamblu comparabilă cu Firefox, mai mare în unele cazuri, mai mică în altele, dar lipseşte acea senzaţie de „snappy”, de răspuns instantaneu.

Tot cu regret, pentru că e browserul meu preferat, trebuie să spun că arămas în urma Firefox ca stabilitate şi sunt momente în care crapă (mult, mult, mult mai rare ca la versiunile 10.6x) sau îngheaţă (chiar dacă îşi revine).

Configurabil până peste poate, marele lui atu, pentru mine, alături de afişarea plăcută ochiului a paginilor (fonturilor) rămân mouse gestures, care măresc teribil ergonomia şi productivitatea utilizării produsului.