unBlogged

În continuarea articolului precedent, despre proiectul "Capsula Timpului" şi despre blogosfera românească, voi scrie despre integrarea în Uniunea Europeană.

Despre acest subiect am avut săptămâna trecută de scris un scurt articol de o pagină A4. Scopul? Participarea la un concurs pe tema integrării României în Uniunea Europeană, concurs şcolar organizat în judeţul în care mă regăsesc . Am participat la rugămintea doamnei profesoare de informatică.

Integrarea în UE a început sub o oarecare formă încă de la revoluţia din 1989. Tranziţia la democraţie, libertatea de exprimare, accesul la informaţie, şi garantarea proprietăţii sunt câteva din principalele valori ale Uniunii Europene. O altă formă de integrare a României în UE, care a început de asemenea imediat după revoluţie, a fost intrarea companiilor şi corporaţiilor puternice pe plan mondial, în România. Companii precum Coca-Cola, Sony, Renault, Microsoft, European Drinks, Danone şi multe altele s-au "instalat" în România. Fiecare din ele în momente diferite, însă acestea au ajutat la formarea unei Românii moderne, europene. O ţară complet izolată, fără produsele acestor corporaţii pe piaţă, nu ar putea intra în UE. Astfel, integrarea în UE în 2007 este oarecum doar o etapă firească. De asemenea, această etapă nu e nicidecum ultima, fiindcă mai urmează trecerea la moneda europeană (€), şi alte etape.

Într-un anume fel companiile străine, şi media care imită modelul străin, au contribuit la "europenizarea" românilor. Copii sunt cei mai "afectaţi" de noul model, fiindcă ei se obişnuiesc cu reclamele, cu televizorul, şi cu calculatorul. Majoritatea reclamelor îi au pe ei în vizor, li se adresează. Metoda aceasta ajută la formarea unei generaţii de consumatori.

Generaţiile actuale sunt nemulţumite deja de UE, şi vor fi tot mai nemulţumite. Anul următor va fi greu pentru generaţia actuală, din motive financiare. Adulţii se adaptează cam greu la orice e nou, fie că e bine, fie că e rău. Tinerii ignoră aproape tot. Tinerilor nu le pasă, ei nu se îngrijesc de nimic. Oricum, ei sunt "super" ocupaţi cu noile baruri, discoteci, halucinogene, telefoane mobile, maşini, super marketuri, şi cu alte chestii "naşpa". Ce să facem? Trendurile astea .

Pentru români căderea comunismului ar trebui să fie de o importanţă nemăsurabilă, deşii unii uită de neplăcerile de pe vremea comunismului, uită de frica zilnică de securitate, frica de exprimare a opiniei, frica de tortură, şi de lipsa accesului la informaţie. Uită de rudele, de prietenii care au fost torturaţi sau omorâţi de comunişti, şi îşi aduc aminte cu nostalgie numai de falsa „bunăstare” a acelor vremuri (probabil ceva "paradis pierdut"). Eu nu am trăit pe vremea comunismului, însă sunt oarecum "revoltat" de nostalgia unora, pentru că mai ales cei ce au trăit în vremea comunismului ar trebui să nu uite cât de rău a fost. Multe din argumentele actuale "pro-comunism" sunt legate de salariul mare cu care se putea întreţine o familie, şi "avantajului" furtului din fabrici ("acum nu mai poţi fura, acum te bagă la puşcărie"). Aceste "avantaje" ale comunismului sunt cel puţin revoltătoare, ţinând cont că atunci nu aveam dreptul la opinie, la exprimare liberă, şi alte neplăceri. Atunci aveai bani, şi tot nu aveai de unde să cumperi pâine.

Astăzi, în Uniunea Europeană orice persoană are accesul la informaţie, însă numai cei ce o ştiu filtra şi utiliza au cel mai mare succes. Mâine omul competitiv este cel ce cunoaşte. Degeaba ne abonăm la sute de bloguri, la sute de site-uri de ştiri, degeaba avem accesul la toată informaţia din lume, dacă nu le ştim filtra. Acum individul este "inundat" de informaţii. Cel mai dezinformat om este cel ce se abonează la cele mai multe fluxuri RSS. Nu mai avem timp să gândim, să producem propria informaţie, ci o citim pe a altora.

Libera circulaţie este de asemenea un avantaj important pentru români, din 2007. Nu trebuie uitat şi accesul la produse ce nu sunt la ora actuală importate în România, pansamente, medicamente rare/scumpe, sau tehnologie avansată.

După părerea mea, Uniunea Europeană nu aduce numai lucruri bune, însă aduce mult mai multe lucruri bune decât rele. Viziunea mea este optimistă.

Concluzia despre integrarea în UE o putem scrie numai după vreo 10-20 de ani de la integrare – să vedem şi cât durează. Însă putem spera că globalizarea va face bine poporului român. Da, globalizare.

Fratele meu a participat la concursul menţionat mai sus cu imaginea următoare:

Cred că după evenimentele petrecute ieri (18 decembrie, 2006) în Parlamentul României, imaginea este cu atât mai potrivită. Cei ce au tolerat scandalul sunt la fel.

Una din ideile ce le-am avut amândoi a fost introducerea unei plăcuţe de înmatriculare la căruţă, cu textul "i'll be back". Ne-am abţinut, fiind un concurs "de optimism". Ideea noastră fiind în directă legătură cu opinia că istoria se repetă (Imperiul Roman), şi că ne vom întoarce la ce a fost. Plus latura amuzantă. Plus uitarea limbii ... plus ...

Imaginea nu este desenată 2D, ci este rendered 3D.

Am câştigat libertatea de a crede că suntem liberi.

Technorati: capsulaTimpului.